Biserica Lucaci din strada Logofătul Udriște nr. 6-8, Sectorul 3
București, se află în centrul vetrei vechiului București, în imediata
apropiere a drumului care ducea în vechime ca și astăzi de la București la Călărași (Calea Călărașilor sau Drumul Vergului), înconjurată de grădini cu diferiți pomi care îi dau aspectul uni așezări monastice liniștite.
Biserica Lucaci se ridică la o mică înălțime în comparație cu terenurile înconjurătoare și domină astfel clădirile din jur prin sveltețea zidurilor sale ca și prin cele două turle dintre care, cea de deasupra intrării, are o formă barocă, mai puțin obișnuită.
Biserica așezată într-un cartier cu numeroase clădiri vechi și blocuri
ridicate între cele două războaie mondiale, a fost construită într-o zonă bogată în clădiri religioase fiind înconjurată la mică distanță de bisericile: Sfântul Mina-Vergu, Mântuleasa, Popa Soare, Hagiu, Ceauș Radu, Olteni (demolată de regimul comunist), Udricani, Sfânta Vineri (vechiul locaș a fost demolat de regimul comunist). Se poate spune că este cea mai monumentală biserică dintre toate cele menționate. Biserica se învecinează cu diferite instituții de cultură și învățământ: Liceul Matei Basarab, Școala Gimnazială nr. 73 Barbu Delavrancea, Teatrul Evreiesc.
Construcții succesive. La începutul secolului al XVIII-lea se ridică în acest loc prima biserică din lemn, ctitoria unui oarecare Lucache de la care biserica se va chema Lucaci. În anul 1736, un grup de credincioși din împrejurimile bisericii, stimulați de preoții de atunci și de alți clerici, ridică o nouă biserică din cărămidă pe care o închină Sfântului Nicolae. Prin trecerea timpului și ca urmare a cutremurului din 1838, Biserica Sfântul Nicolae, este aproape ruinată, când negustorii Constantin Athanasiu și Anghel Hagi Pandele, hotărăsc ridicarea ei din nou, cu cheltuială proprie. Noua biserică, la care se adaugă acum hramurile noilor ctitori, Sfinții Împărați Constantin și Elena și Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil este sfințită la 25 iulie 1842. Cinci ani mai târziu, biserica Lucaci arde odată cu întreg cartierul în marele foc din ziua de Paști a anului 1847. Reparațiile și refacerea bisericii, se vor termina în nul 1853,
când va fi din nou resfințită. La refacere vor contribui aceeași ctitori
precum și alți enoriași, care vor dărui unele din imobilele păstrate până astăzi în proprietatea parohiei.
Actuala biserică este cea ridicată după marele foc și resfințită în 1853, la ridicarea ei au contribuit meșteri, dintre care se cunoaște doar Dumitru Dulgherul. Iconostasul a fost pictat de meșterii Matei și Vasile. Biserica Lucaci are formă de cruce cu ziduri înalte și cu o dublă cornișă ornamentată cu profil clasic. Soclul este simplu fără profil. De la cornișe până la soclu, fațada este încadrată de pilaștri adosați în stil neoclasic, întâlniți la noi în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
În latura vestică la intrare a fost ridicat un portic deschis în același stil, cu un fronton triunghiular sprijinit pe două perechi de coloane din piatră, în stil doric, așezate pe câte un tambur paralepipedic. Biserica este mai înaltă cu nouă trepte de la sol, care formează un larg peron pe toată latura vestică a bisericii. Pe fiecare latură a bisericii se află câte două ferestre mari cu chenar de piatră ornamentat cu vrejuri de viță și struguri, precum și două ferestre mai mici cu același ornament în dreptul cafasului. Absidele laterale au la rândul lor două ferestre mari, iar absida altarului o singură fereastră. Același ornament cu frunze de viță și struguri împodobesc pisania de deasupra intrării încadrând ușa.
Frontonul porticului este împodobit cu un mozaic adăugat după anul 1990 peste vechea frescă, reprezentând „chipul lui Hristos cel nefăcut de mână”, iar de o parte și alta a intrării de Sfinții Apostoli Petru și Pavel – pictură refăcută de pictorul Dumitru Bănică, în 1985. Pictura exterioară a fost executată de Olga Greceanu și zugrăvită cu multă eleganță, conform datelor păstrate, însă după anul 1990 au fost montate icoane în mozaic peste cele pictate, fără calități artistice. Deasupra bisericii se ridică două turle octogonale din lemn și tencuială îmbrăcate în tablă, așezate pe câte un tambur simplu îmbrăcat și el în tablă vopsită. Turla clopotniței are o formă barocă, imitând într-o manieră stilul obișnuit al multor cupole din secolul al XIX-lea. În interior, altarul este înălțat cu două trepte față de restul bisericii și este despărțit de naos printr-o catapeteasmă înaltă cu șase registre, dominată de o cruce înaltă traforată cu vrejuri aurite. Pictura este realizată în frescă, în stil neo-bizantin de Dumitru Bănică în anul 1985.
Momente din istoria bisericii: La Biserica Lucaci a cântat spre sfârșitul vieții Anton Pann (1852-1854), care a și dăruit la moartea sa locuința din strada Anton Pann, nr. 20 (imobil care nu a mai fost retrocedat Bisericii după confiscarea abuzivă a Statului din 1952). Aici a fost înmormântat la zidul exterior al proscomidiarului, după cum se menționează pe crucea încastrată în zidul absidei nordice a altarului, precum și în Condica de Zestre a Bisericii Lucaci. Înainte de cel de-al Doilea Război Mondial, câțiva binefăcători și ctitori, vor ridica în amintirea marelui cântăreț și folclorist, un bust de bronz pe un piedestal de piatră – monument istoric. Acest monument se află pe partea stângă la intrarea în biserică, înconjurat de un mic zid de piatră.
În anul 2022 s-au făcut o serie de demersuri care s-au concretizat cu refacerea și relocarea mormântului marelui compozitor. A fost construită o criptă din piatră de Vrața. Noul monument funerar a fost sfințit în iunie 2023 de către Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, ca delegat al Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, precum și săvârșirea slujbei de reînhumare a osemintelor.
Dintre vechii donatori și ctitori care s-au preocupat de viața Bisericii Lucaci, îi amintim pe: istoricul Ionescu Gion, pe August Treboniu-Laurian și pe alți profesori ai Liceului Matei Basarab, precum și descendenți ai lui Eliade Rădulescu.
Ansamblul bisericii este completat cu casele parohiale, situate la nr. 6 și nr. 8 din strada Logofăt Udriște, construite la jumătatea secolului trecut. Casa de la numărul 6 a fost reparată în anul 2020 având rol de casă parohială și cancelarie parohială.
Printre obiectele de valoare amintim racla cu moaștele Sfântului Stelian, chivotul cu icoana mare a Maicii Domnului cu Pruncul, icoana Izvorul Tămăduirii, precum și alte icoane și cărți din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, fapt pentru care dorim să amenajăm un muzeu.
Datorită evlaviei credincioșilor, începând cu anul 1994, parohia a primit și denumirea Sfântul Stelian, la 26 noiembrie se organizează slujba în cinstea acestuia, precedată de seara cu o procesiune.
Situația bisericii-monument istoric din punctul de vedere al structurii și arhitecturii
Biserica se află într-un grad avansat de degradare. Turla clopotniță are rezistența slăbită. Schela pe care stau cele trei clopote este degradată, structura din material lemnos a fost afectată atât de
dăunători, cât și de climă. Crucile de pe turle sunt ruginite, lipsesc
elemente din ornamentația lor și sunt înclinate.
Zidurile prezintă fisuri vizibile pe exterior, iar soclul este afectat de umezeală, a apărut igrasia care de câțiva ani a făcut să cadă bucăți de tencuială pe exterior, iar pe interior bucăți din frescă, până la 1 m, respectiv 2 m înălțime. Soclul prezintă fisuri și infiltrații. Jgheaburile și burlanele sunt găurite și ruginite, apa pluvială curge la temelia bisericii. Învelitoarea este plină de rugină, iar tabla de pe turle a început să se desfacă. Pardoseala bisericii este din piatră naturală, datorită trecerii timpului, mai multe plăci au intrat în pământ, de aceea este urgentă restaurarea ei.
Lucrările de restaurare și consolidare la Biserica Lucaci sunt
urgente. De asemenea, casele parohiale prezintă elemente degradate, mai ales cea de la nr. 8, care are zidurile adânc fisurate.
Situația documentației tehnice necesară lucrărilor de restaurare
A fost întocmit un proiect complex de restaurare cu toate studiile (istoric, geofizic, de rezistență etc.) și expertizele pentru care am obținut întreaga documentație, necesară lucrărilor: Certificat de Urbanism, Aviz de la Ministerul Culturii și Autorizație de Construire nr.360/27.06.2019. Biserica este monument istoric clasa B, codul: B-II-m-B-19073.
Stadiul lucrărilor
În luna noiembrie 2019 parohia a organizat licitația de lucrări la sediul Arhiepiscopiei Bucureștilor.
In luna octombrie a anului 2020 au început lucrările de reparații la biserica parohială. Conform documentației tehnice, în prima etapă s-au executat lucrări de forare cu micro-piloți la conturul lăcașului de cult. Din lipsa fondurilor s-au făcut alte demersuri către Compania Națională de Investiții. Astfel, lucrările vor fi continuate cu sprijinul acestei instituții. Amplasamentul a fost predat către Compania Națională de Investiții, unde urmează să fie semnat contractul cu firma care a câștigat licitația de lucrări, în vederea continuării lucrărilor.
Preoți din trecut
Din șirul numeros al clericilor care au slujit la Biserica Lucaci,
amintim pe preotul Ioan Călărășeanu, care s-a ostenit pentru refacerea bisericii în cele două rânduri, în 1842 și 1847, fiind ctitor și binefăcător al sfântului locaș, iar după retragerea sa la Mănăstirea Cernica a lăsat ca zestre inalienabilă, două case care serveau ca prăvălii, închiriate anumitor negustori, sumele încasate de parohie aveau rolul susținerii activităților sociale și de întreținere a bisericii, imobile situate în centrul vechi al Capitalei. În prezent parohia desfășoară acțiuni de recuperare a dreptului de proprietate, luat fraudulos.
Preotul Ioan Sachelarescu, protopop și vrednic slujitor al sfântului altar, preotul Ioan Iordăchescu, protopop și director al Seminarului Central, preotul Pantelimon Romanescu, director al Seminarului Central, preoții: Ioan Dărvărescu, originar din Râmnicul Vâlcea, fost paroh al Bisericii Sfântul Anton Curtea Veche, preotul Grigore Criveanu, viitorul Mitropolit Nifon al Olteniei, preotul David Popescu, preotul Constantin Moldovanu, fost consilier al Sfintei Arhiepiscopii a Bucureștilor la sectorul economic, preotul Grigore Oancea, fost consilier patriarhal la Tipografia Cărților Bisericești, preotul Mihai Iancu, bun administrator, fost consilier patriarhal la serviciul bunuri, organizator al parohiei Sfântul Simeon din Michigan SUA, preotul Ilie Georgescu, fost consilier patriarhal la Relații
Externe și apoi la Arhiepiscopie, la sectorul Cultural. Din anul 2009 paroh al Bisericii Lucaci a fost preotul Florinel Șerbănescu, fost consilier patriarhal. Între 2018-2019 preot paroh a fost preotul Ioan Dobrescu.
Biserica Sfantul Stelian Lucaci 